În spațiul autohton, autenticitatea și frumosul sunt redate prin sunetul instrumentelor ce astăzi ne îmbogățește sufletele. Geniul folcloric al diverselor popoare și civilizații a creat și dezvoltat felurite instrumente muzicale de-a lungul timpului, astăzi cunoscând o înflorire a epocilor trecute. Cu farmecul lor, instrumentele oferă omenirii un dar aparte, speranță către visare și regăsirea de sine prin diverse repertorii muzicale.
La Școala Zorilă punem suflet în fiecare instrument studiat. Descoperim împreună alături de profesori devotați și astiști desăvârșiti tainele neștiute și caracteristicile instrumentelor: pian, vioară, țambal, acordeon, trompetă, saxofon și clarinet. Studiul lor este conturat de implicarea și dăruirea pe care interpretul le dedică atunci când își cântă partiturile din suflet. Deprinderea abilităților precum concentrare, coordonare și atenție sunt doar câteva dintre satisfacțiile pe care un muzician le poate avea atunci când intră în contact cu instrumentul preferat. În căutarea notelor potrivite, interpretul parcurge o călătorie spirituală desăvârșită, însoțită de exprimarea sentimentelor care prinde contur cu fiecare sunet emis de instrumentul său.
La școala Zorilă studiem fiecare instrument în toată splendoarea lui și oferim cursanților o nouă lumea în care creativitatea este lipsită de margini și bariere.
La școala Zorilă punem suflet în fiecare instrument.
Vioara are suflu de viață.
Nici un instrument muzical nu redă mai limpede și mai profund personalitatea artistului. Prin sunetul de vioară se exprimă, nu doar calda simțire a interpretului, dar cea a compozitorului piesei muzicale. Din vremuri vechi în actualitate, este considerată unul dintre cele mai prețioase instrumente. Datorită complexității sale, dezvoltă prin studiul său: puterea de concentrare, coordonarea și disciplina. Datorita timbrului cristalin și expresiv ea se așează în fruntea instrumentelor din orchestră.
Violonistul este un adevărat maestru. Solistul trebuie să
apese coardele cu degetele mâinii stângi pentru a obține diverse note. Prin muzicalitatea ei, vioara poate acompania foarte bine un solist vocal, dar în același timp poate fi folosit exclusive într-o melodie.
Pianul poate ține locul unei întregi orchestre.
Pianul ar putea fi considerat cel mai versatil instrument muzical, deoarece construcția sa îi permite să redea tonuri calde, pline, dinamice, și foarte ușor de nuanțat. Se armonizează cu aproape orice instrument și “poate ține locul unei întregi orchestre”. Comorile trecutului ne înfrumusețează astăzi prezentul.
Aprecierea, splendoarea și eleganța acestui instrument muzical cu clape, datează încă din anul 1700 și îl regăsim în muzica clasică, jazz și în cea tradițională.
Studiul pianului dezvoltă capacitatea de concentrare, te ajută să te relaxezi, contribuie la dezvoltarea creierului și îți oferă sentimentul de împlinire și îmbogățire a sufletului.
Țambalul este un instrument pretențios și foarte delicat.
Cunoscut mai ales ca instrument folcloric, acesta este originar din Asia. Se răspândește ulterior în Europa și aduce bucurie prin emoția generată de sunetele lui. Corzile sale sunt lovite cu ajutorul unor ciocănele speciale, astfel dezvoltând o sonoritate neobișnuită. Instrument prin excelență lăutăresc foarte răspândit în tarafuri și alte formule instrumentale de muzică populară.
Cea mai veche mărturie a prezenței țambalului în spațiul cultural românesc datează cu anul 1538, când Ștefan Lăcustă, domn al Moldovei, primește cu prilejul instaurării în scaun tobă și țambal. Datorită dificultății și complexității acestui instrument, studiul lui presupune imaginație și forță, dezvoltă agilitatea creierului și contribuie la puterea de concentrare și focusare.
Acordeonul este capabil să emită simultan melodia și acompaniamentul.
Acordeonul este un instrument polifonic care s-a bucurat de o mare popularitate în epoca de glorie a tangoului, ulterior fiind adaptat în muzica populară. Este instrumentul ușor portabil, capabil să emită simultan și melodia și acompaniamentul. În România acordeonul este prezent mai mult în zona laică – folclor, muzică lăutărească.
Datorită complexității sunetului emis, nu are neapărat nevoie de nici un instrument de însoțire. Cel mai cunoscut tip de acordeon, acordeonul-pian este un acordeon cu acțiune dublă. Acordeonul-pian are un șir de clape asemănătoare celor întâlnite la pian, în locul butoanelor de pe partea dreaptă. Studiul acordeonului contribuie la dezvoltarea intelectuală a copiilor și la disciplină.
Clarinet adoptat în folclor.
Clarinetul a fost inventat în jurul anului 1690 în Germania și perfecționat în armonia și puritatea sunetului în secolul secolului al XIX-lea, de rusul Iwan Müller. Regăsim clarinetul în muzica cultă începând cu barocul iar mai apoi, îl descoperim în muzica jazz sau în genuri precum rock și pop. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare, inclusiv în România.
Practica orchestrală cunoaște două clarinete – clarinetul în si bemol și clarinetul în la. Clarinetul produce o gamă largă de sunete și se regăsește în aproape fiecare gen muzical. Studiul clarinetului dezvoltă creativitatea, memoria, eficientizează activitatea cortexului cerebral și oferă un mai bun control asupra emoțiilor distructive.
Saxofonul este cel mai tânăr intrument de suflat.
Inventat în anul 1845 de către Adolphe Sax, saxofonul se remarcă printr-o intonație plină de vitalitate și căldură. Are ceva asemănător din sonoritatea violoncelului și a clarinetului, însă vorbește cu un glas nou, tânăr, pătrunzător și deosebit, care a fost remarcat cu entuziasm de mulți din compozitorii vremii.
Saxofonul este instrumentul care deschide un paletar plin de emoție, romantism și tandrețe. Muzica populară specifică fiecărei zone din țara noastră – Banat, Bucovina, Moldova sau Maramureș, interpretată la saxofon aduce culoare și dinamism oricărei melodii.
Studiului saxofonului contribuie la dezvoltarea senzorială, memorie, atenție și intensifică activitatea ambelor emisfere cerebrale.
Trompeta este cel mai vechi instrument muzical
Originea trompetei merge până la cele mai primitive instrumente de suflat și cunoaște o evoluție similară, împletită cu cea a cornului. Trompeta este instrumentul despre care se poate afirma că a cunoscut cea mai spectaculoasă evoluție de-a lungul timpului. De la trompetele naturale – care, literalmente, i-au pus la încercare pe maeștrii clasicismului vienez atunci când anumite modulații, prea îndrăznețe, îi îndepărtau de posibilitățile instrumentelor vremii – până la instrumentele care s-au găsit și se găsesc în mâinile unor virtuozi ai jazz-ului.
Berlioz remarcă faptul că timbrul trompetei este nobil și strălucitor și se potrivește cântării triumfurilor. Trompeta reușește cu ușurință să nuanțeze, de la o extremă la alta, exprimarea diferitelor stări sufletești și colorituri. Studiul ei dezvoltă creativitatea, exprimarea emoțiilor și contribuie la puterea de concentrare.
